PERIPATETÍSM s. n. Doctrina filozofică a lui Aristotel și a discipolilor săi. – Din fr. péripatétisme. Vezi definitia »

ANTORÍSM s. n. procedeu stilistic constând în înlocuirea unui cuvânt cu altul, considerat mai puternic sau mai exact. (< fr. anthorisme) Vezi definitia »

CANIBALISM (‹ canibal) s. n. 1. Devorare, de către unele animale, a indivizilor din propria specie (de ex. femelele mame, mai ales scroafele, își devorează puii după fătare sau unele păsări ciugulesc țesuturile vii ale altor păsări). C. se manifestă numai în anumite perioade ale vieții (c. temporar: la feline cînd masculii sînt mai mulți decît femelele le mănîncă puii pentru a le forța să reintre în călduri) sau este o trăsătură specifică de comportament (c. permanent: la călugăriță). 2. Consumarea cărnii de om de către popoarele primitive, determinată de insuficiența resurselor alimentare sau de credințe religioase; antropofagism. 3. Cruzime, ferocitate. Vezi definitia »

ZOROASTRÍSM s. n. religie antică proprie popoarelor Iranului, întemeiată de Zoroastru, având la bază concepția dualistă a luptei dintre bine și rău. (< fr. zoroastrisme) Vezi definitia »

HETAIRÍSM s. n. Denumire dată raporturilor sexuale extraconjugale ale bărbaților cu femei de moravuri ușoare. [Pr.: -ta-i-] – Din fr. hétaïrisme. Vezi definitia »