RENÁȘTERE s.f. 1. Trezire la o viață nouă, refacere; reînflorire, reviriment, avânt. 2. Mișcare social-politică și culturală din sec. XIV-XVI în Europa occidentală, care s-a caracterizat prin mari invenții și descoperiri geografice, prin înflorirea științelor și a artelor și prin reînvierea interesului pentru cultura antică. [< renaște, după fr. Renaissance, it. Rinascimento]. Vezi definitia »

BEATIFICÁRE s.f. Acțiunea de a beatifica și rezultatul ei. [< beatifica]. Vezi definitia »

PEPTONIZÁRE s.f. Transformarea proteinelor dintr-un mediu de cultură în peptone. [După fr. peptonisation]. Vezi definitia »

DISIPÁRE s. f. 1. acțiunea de a disipa; disipație. 2. (astr.) pierdere în spațiul cosmic a unora dintre particulele componente ale atmosferei unui corp ceresc. (< disipa) Vezi definitia »

FIEȘCÁRE pron. nehot. v. fiecare. Vezi definitia »