IATÁC, iatacuri, s. n. 1. (Reg.) Cameră (mică) de culcare; dormitor, budoar. 2. (Înv.) Pat. [Var.: ietác s. n.] – Din tc. yatak. Vezi definitia »

BAC³ s.n. Carte fără valoare (la jocul de maca). [< fr. bac]. Vezi definitia »

cosác¹, cosáci, s.m. (reg.) 1. trunchi de lemn. 2. pește argintiu-deschis cu solzi mici. Vezi definitia »

olác (oláce), s. n. – Poștă, oficiu poștal. Tc. ulak (Roesler 600; Șeineanu, II, 277), cf. ngr. ỏλάϰης, bg., sb. olak. – Der. olăcar, s. m. (sol, trimis); olăcărie, s. f. (înv., expediere, poștă); olăcește, adv. (rapid); olăcări, vb. (Mold., a îndeplini slujba de olăcar); olăcaș, s. m. (însoțitor al mirelui la nunțile tradiționale). Vezi definitia »

lipác s.m. (reg.) căprior alipit în colțul acoperișului; nadă. Vezi definitia »