zăloágă (semn de carte, capitol) (înv., pop.) s. f., g.-d. art. zăloágei; pl. zăloáge Vezi definitia »

HIPSOFÍLĂ s.f. (Bot.) Frunză modificată din regiunea florii sau a inflorescenței, care participă la formarea embrionului. [Cf. fr. hypsophile, it. ipsofillo < gr. hypsos – înălțime, phyllon – frunză]. Vezi definitia »

DISCARTRÓZĂ s.f. (Med.) Artroză care afectează în special discurile intervertebrale. [< fr. discarthrose]. Vezi definitia »

MÓRĂ s. f. (în prozodia latină) durată de pronunțare a unei silabe scurte, egală cu o optime. (< lat. mora) Vezi definitia »

SĂBIOÁRĂ, săbioare, s. f. 1. Săbiuță (1). 2. (Iht.) Sabie (2). 3. (Bot.) Gladiolă, săbiuță (2). [Pr.: -bi-oa-] – Sabie + suf. -ioară. Vezi definitia »