vártă (vắrți), s. f. – 1. Pază, gardă, custodie. – 2. Închisoare, temniță. Germ. Warte, prin intermediul pol. warta (Cihac, II, 538; Miklosich, Slaw. Elem., 16). Sec. XVII, în Mold., înv. Este dubletul lui vardà, s. f. (gardă), din mag. varda, varta (Gáldi, Dict., 168), cf. bg. varda „gheretă”; și a lui varda, interj. (atenție, păzea), din ngr. βαρδα (Candrea). – Der. vardist (var. vardian), s. m. (paznic), cf. g(v)ardist. Vezi definitia »

MAROÁNĂ, maroane, s. f. Castană comestibilă coaptă sau preparată cu sirop de zahăr. – Din fr. marron, it. marrone, germ. Marone. Vezi definitia »

CRĂCĂNÚȚĂ, crăcănuțe, s. f. Diminutiv al lui crăcană. – Crăcană + suf. -uță. Vezi definitia »

BRAȚÉTĂ s.f. A merge (cu cineva) la brațetă = a merge (cu cineva) de braț. [Var. brațet s.n. / < it. braccetto]. Vezi definitia »

SEMICURSIÉRĂ s. f. bicicletă cu pinion pentru schimbarea vitezelor. (< semi- + cursieră) Vezi definitia »