AUTONOMÍSM s.n. Tendință pentru autonomie; autonomie. ♦ Atitudine teoretică în estetică, teoria artei și critica de artă care exagerează autonomia esteticului. [< fr. autonomisme]. Vezi definitia »

CONFESIONALÍSM s. n. concepție teologică ce consideră obligatorie apartenența la o anumită confesiune. (< germ. Konfessionalismus, it. confessionalismo) Vezi definitia »

PATETÍSM s. n. calitatea, arta de a emoționa, de a mișca sufletul, de a înduioșa; caracter patetic (I, 1). (< fr. pathétisme) Vezi definitia »

ZOOMORFÍSM s.n. Credință religioasă care afirmă metamorfozarea oamenilor în animale. ♦ Cult primitiv care are la bază adorarea unor animale ca divinități. [< fr. zoomorphisme]. Vezi definitia »

PROVINCIALÍSM s.n. 1. Cuvânt, expresie, locuțiune caracteristică pentru o anumită provincie; regionalism (2). 2. Atitudine de provincial. [Pron. -ci-a-, var. provințialism s.n. / < fr. provincialisme]. Vezi definitia »