dalác (-curi), s. n. – 1. Pustulă malignă, antrax. – 2. Boală a cailor, inflamație a splinei. – 3. Varietate de poamă, boaba vulpii (Paris quadrifolia). – Mr. dalacă, megl. dălac. Tc. dalak „splină” (Șeineanu, II, 152; Candrea), cf. bg., sb. dalak. – Der. dălăci, vb. (a se îmbolnăvi de antrax). Vezi definitia »

ciobîrnác (-ce), s. n. – 1. Hîrdău, ciubăr. – 2. Par care servește la transportat ciubere. Mag. csöbörnek „de ciubăr”, de la csöbör „ciubăr” (Scriban, Arhiva, 1912; DAR). De la aceeași rădăcină provine ciobîrlac, s. n. (linguroi), care pare a fi deformare de la cuvîntul anterior. Vezi definitia »

CRAC¹ interj. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). – Onomatopee. Cf. fr. crac. Vezi definitia »

ogeac, ogeacuri s. n. 1. garsonieră; apartament de bloc. 2. cameră subînchiriată cu ora pentru întreținerea de relații sexuale. Vezi definitia »

prepebác s.n. (reg.) vârtejul de la lotcă cu care se trage năvodul. Vezi definitia »