FRÁNCIU s.n. Element chimic radioactiv. [Pron. -ciu, var. francium s.n. / < fr. francium]. Vezi definitia »

piligíu, piligíi, s.m. (înv. și fam.) om bețiv. Vezi definitia »

SICRÍU, sicrie, s. n. 1. Obiect în formă de ladă de lemn sau de metal, în care se așază mortul pentru a fi înmormântat; coșciug, raclă. 2. (Reg.) Ladă, cutie. ♦ Scrin, dulap. [Var.: săcríu, secríu, sicrín s. n.] – Din magh. szekrény. Vezi definitia »

stejăríu, -íe, adj. (pop.) de culoarea frunzei de stejar; verzui. Vezi definitia »

PROBATÓRIU, -IE I. adj. propriu să dovedească ceva; probator. II. s. n. procedură de culegere a probelor în justiție. (< lat. probatorium, fr. probatoire) Vezi definitia »