JENÁNT, -Ă adj. supărător, neplăcut. (< fr. gênant) Vezi definitia »

mont (mónturi), s. n. – 1. Capăt al unui obiect, mai ales a unui membru scurtat; ciot. – 2. Vîrf, buric de deget. – 3. Rest, reziduu, rebut. Var. expresivă din bont (Scriban). Der. din mag. mont „tescovină, foloștină” (Drăganu, Dacor., VIII, 136) s-ar putea da numai pentru ultimul sens al cuvîntului. Cf. mot-. Vezi definitia »

-VALÉNT elem. „care valorează”, „valență”. (< fr. -valent, cf. lat. valens) Vezi definitia »

TRENÁNT, -Ă adj. Care trenează (2); (despre stil) lânced, monoton. [< fr. traînant]. Vezi definitia »

MARCÁNT, -Ă, marcanți, -te, adj. Care are o valoare deosebită, care iese în evidență; de seamă, important, remarcabil. ♦ Cu autoritate, cu influență. – Din fr. marquant, germ. markant. Vezi definitia »