DEONTOLOGÍE s. f. 1. parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei anumite profesiuni. ♦ ~ medicală = totalitatea regulilor și uzanțelor care reglementează relațiile dintre medici sau dintre aceștia și bolnavi. 2. teorie despre datorie, despre obligațiile morale. (< fr. déontologie) Vezi definitia »

LÁBIE s. f. element constitutiv al vulvei; buză; labium. (< germ. Labia, lat. labium) Vezi definitia »

LOGOLATRÍE s.f. (Liv.) Cult al cuvintelor considerate ca având putere magică. [Gen. -iei. / < fr. logolâtrie, cf. gr. logos – cuvânt, latreia – închinare]. Vezi definitia »

LAPAROSCOPÍE, laparoscopii, s. f. (Med.) Metodă de investigare a cavității abdominale și a organelor abdominale cu un instrument optic. – Din fr. laparoscopie. Vezi definitia »

șiréghie (-ii), s. f. – Codîrlă la car. – Var. șireche, șîreghe, șireglă, șiriglă, șeriglă. Mag. saroglya (Candrea, Gáldi, Dict., 158) sau sb. šareglje, šarage, din germ. Schragen, dial. Scharägel (Tiktin), cf. șiroadă. Vezi definitia »