Definita cuvantului pritoci
PRITOCÍ, pritocesc, vb. IV. Tranz. A turna vinul dintr-un butoi în altul, după fermentație, pentru a-l limpezi (prin separarea de drojdia care s-a așezat la fund); p. gener. a turna un lichid dintr-un vas în altul. ♦ A scoate și a turna la loc, de mai multe ori la rând, zeamă dintr-un vas cu murături, cu varză acră, pentru a dizolva sarea depusă la fund. ♦ Fig. A muta dintr-un loc în altul. – Din bg. pretoča, scr. pretočiti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pritoci
cánci adj. – Nimic, zero, absolut deloc (Arg.). Țig. kanč (Graur 133; Vasiliu, GS, VII, 106; Juillant 160). Vezi definitia »
checi, chéciuri, s.n. (înv.) șurubelniță. Vezi definitia »
TEGLÍCI, teglice, s. n. Unealtă folosită de cojocari și de cizmari pentru a întinde pielea în vederea prelucrării ei. – Din bg. teglič. Vezi definitia »
broci s. m. – 1. Culoare roșu-aprins, ocru roșu. – 2. Roibă (Rubia tinctorum). Sb. broč (Cihac, II, 69). Sec. XVIII, puțin folosit. Vezi definitia »
preducí (-césc, -ít), vb. – A străpunge cu ceva ascuțit sau a cresta urechea la vite. Bg. predupčam, var. lui produpčam (Scriban), cf. produf. Der. din lat. perdūcĕre (Giuglea, Dacor., II, 822; REW 6405a) este îndoielnică. – Der. preducea (var. preducică), s. f. (sulă, priboi; perforator, unealtă de cizmărie). Vezi definitia »