Definita cuvantului pripor
PRIPÓR, pripoare, s. n. 1. Coastă de deal sau de munte, pantă abruptă; povârniș. 2. (Reg.) Adăpost de iarnă pentru oi, făcut din împletitură de nuiele sau din stuf și acoperit cu paie, trestie, cetină de brad etc. – Din bg. pripor. Cf. ucr. prypir, -poru.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pripor
OOFÓR s.n. (Biol.) Ovar. [< germ. Oophoron]. Vezi definitia »
EXAMINATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care examinează. (< fr. examinateur) Vezi definitia »
FOTOAMATÓR, -OÁRE s. m. f. fotograf amator. (< foto1- + amator) Vezi definitia »
MINÓR, -Ă adj. 1. (Despre persoane; adesea s.) Neajuns încă la majorat. 2. Secundar, puțin important; mai mic; (p. ext.) șters, slab. 3. (Muz.) Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea. 4. (Log.) Termen minor = subiectul concluziei unui silogism; premisă minoră = premisa care conține termenul minor. [< lat. minor, cf. fr. mineur]. Vezi definitia »
BUTOR, Michel (n. 1926), scriitor francez. Reprezentant al școlii „noului roman”. Opera sa critică („Repertorii I-V”) și romanescă („Petrecerea timpului”, „Schimbarea”, „Grade”, „Boomerang”) încearcă să definească un alt spațiu narativ. Vezi definitia »