DESCOMPÚNERE s.f. Acțiunea de a (se) descompune și rezultatul ei; desfacere; stricare, putrezire, alterare. ♦ Reacție chimică în urma căreia o substanță cu o structură mai complicată trece în substanțe cu molecule mai simple sau în elementele din care era compusă. [< descompune]. Vezi definitia »

ATMOSFERIZÁRE s.f. Dizolvare și descompunere a rocilor sub influența agenților atmosferici. ♦ (Fig.; rar) Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. [< atmosferă + -iza]. Vezi definitia »

APOSTROFÁRE, apostrofări, s. f. Acțiunea de a apostrofa și rezultatul ei; apostrofă. Vezi definitia »

AFRONTÁRE s.f. Acțiunea de a afronta și rezultatul ei. [< afronta]. Vezi definitia »

mare scriitor american Vezi definitia »