Definita cuvantului descompunere
DESCOMPÚNERE s.f. Acțiunea de a (se) descompune și rezultatul ei; desfacere; stricare, putrezire, alterare. ♦ Reacție chimică în urma căreia o substanță cu o structură mai complicată trece în substanțe cu molecule mai simple sau în elementele din care era compusă. [< descompune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu descompunere
REZUMÁRE s.f. Acțiunea de a rezuma și rezultatul ei; sintetizare, rezumat. [< rezuma]. Vezi definitia »
AUTOFRÂNÁRE, autofrânări, s. f. Împiedicare a mișcării unui mecanism din cauza frecării cu suprafețele de contact. [Pr.: a-u-] – Auto1- + frânare. Vezi definitia »
INSINUÁRE s. f. acțiunea de a (se) insinua. ◊ vorbă, aluzie prin care se lasă să se înțeleagă un anumit lucru. ◊ strecurare; insinuație. (< insinua) Vezi definitia »
proclețíre s.f. (înv.) anatemizare, afurisire, condamnare. Vezi definitia »
stricníre, stricníri, s.f. (înv. și reg.) lăsare de sânge; înțepare cu stricneaua (v.); sângerare. Vezi definitia »