ONIOMANÍE s.f. Tendință patologică de a face cumpărături excesive. [Pron. -ni-o-, gen. -iei. / < fr. oniomanie, cf. gr. onesthai – a cumpăra, mania – nebunie]. Vezi definitia »

ACRIBÍE s. f. (Livr.) Exactitate, corectitudine în cercetarea științifică; p. gener. seriozitate, conștiinciozitate. – Din fr. acribie. Vezi definitia »

HIPOMANȚÍE s. f. (la vechii celți) artă a prezicerii după nechezatul și mișcările unor cai sacri. (< fr. hippomancie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

PROROGÁȚIE, prorogații, s. f. Prorogare. – Din fr. prorogation, lat. prorogatio. Vezi definitia »