Definita cuvantului pretoriu
PRETÓRIU, pretorii, s. n. 1. (La romani) Reședința pretorului, sala în care pretorul își exercita funcțiile judecătorești. ♦ Loc dintr-o tabără romană unde era așezat cortul comandantului. 2. (Înv.) Sală de judecată (în incinta unui tribunal); p. gener. tribunal. 3. (În evul mediu, în Țara Românească) Sfat domnesc format din sfetnicii apropiați ai domnului. – Din lat. praetorium, fr. prétoire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pretoriu
ASTATÍNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv sintetic. [Pron. -niu. / < germ. Astatinium, fr. astatine, cf. gr. astatos – instabil]. Vezi definitia »
SAMÁRIU s. n. Element chimic care face parte din grupul pământurilor rare. – Din fr. samarium. Vezi definitia »
CONSISTORIU, consistorii, s. n. 1. Adunare de cardinali convocată de papă. 2. Adunare de pastori sau de rabini. 3. Organ administrativ și disciplinar în conducerea unor biserici. – Din lat. consistorium, fr. consistoire. Vezi definitia »
HARABAGÍU, harabagii, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Din tc. arabaci. Vezi definitia »
CARMANGÍU, carmangii, s. m. Persoană care lucrează în carmangerie. – Din tc. dial. karmancı. Vezi definitia »