MICȘUNEÁ, micșunele, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori parfumate, galbene-aurii, cultivată ca plantă ornamentală (Cheiranthus cheiri). ◊ Expr. Când va face plopul mere și răchita micșunele = niciodată. ♦ (Pop.) Micsandră. [Var.: micșunícă s. f.] – Cf. tc. menekșe. Vezi definitia »

beleá (beléle), s. f. – Lovitură, necaz, supărare. – Mr. bilé, bileauă, megl. bilea. Tc. bela (Roesler 589; Șeineanu, II, 45; Lokotsch 194); cf. ngr. μπελιᾶς, alb. belja, bg. belja, sb. belaj. Cf. belaliu. Vezi definitia »

imposibilitatea de a percepe culoarea rosie. (med.) Vezi definitia »

CREÁ vb. tr. 1. a face ceva care nu exista înainte; a întemeia, a înființa, a organiza. ◊ a inventa; a plăsmui, a compune, a scrie (o operă). 2. a pregăti, a forma (pentru o misiune, o carieră). 3. (teatru) a ~ un rol = a interpreta cu pricepere și originalitate un rol. (< fr. créer, lat. creare) Vezi definitia »

vedea-te-aș ca berea! expr. (adol. – folosită ca blestem) vedea-te-aș galben! / cu spume și rece! Vezi definitia »