Definita cuvantului pribegie
PRIBEGÍE, pribegii, s. f. Faptul de a pribegi. 1. Rătăcire din loc în loc; hoinăreală, vagabondare. 2. Părăsire a locului natal, stabilire într-un loc străin, în altă țară; exil, refugiu. – Pribeag + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pribegie
FOTOCÓPIE s. f. copie fotografică a unui document, text etc. (< fr. photocopie) Vezi definitia »
OȚELĂRÍE1 s. f. Meseria oțelarilor. – Oțelar + suf. -ie. Vezi definitia »
ANOMINÁȚIE s.f. (Lit.) Figură de stil care constă în repetarea unui nume propriu, de obicei de persoană, prin apelativul din care provine prin antonomază. [< fr. annomination, cf. lat. ad – lângă, nominare – a numi]. Vezi definitia »
SUPRAAGLOMERÁȚIE s.f. Supraaglomerare. [< supra- + aglomerație]. Vezi definitia »
CONTEMPLÁȚIE s.f. Atitudine de contemplare; stare de reverie; meditație; meditație profundă și îndelungată. [Gen. -iei, var. contemplațiune s.f. / cf. fr. contemplation, it. contemplazione, lat. contemplatio]. Vezi definitia »