Definita cuvantului pricinui
PRICINUÍ, pricinuiesc, vb. IV. Tranz. A fi cauza, mobilul a ceva; a produce, a determina, a provoca, a prilejui. – Pricină + suf. -ui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pricinui
zbrehúi (reg., fam.) adj. m., f. zbrehúie; pl. m. și f. zbrehúi . Vezi definitia »
a merge pe barba lui expr. a urma o strategie personală. Vezi definitia »
SPICUÍ, spicuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A culege spice (1) din lan; a aduna spicele rămase după secerat. 2. Fig. A culege (de ici, de colo), a extrage (materiale documentare) din diferite izvoare (alegând dintr-o cantitate mai mare). [Prez. ind. și: spícui] – Spic + suf. -ui. Vezi definitia »
șcordăluí, șcordăluiésc, vb. IV (reg.; despre boi) a se împunge. Vezi definitia »
sulzuí, súlzui, vb. IV (reg.; despre bunuri materiale, avere, bani etc.) a strînge. Vezi definitia »