PLĂTÍCĂ¹, plătici, s. f. Pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic și scurt (Abramis brama). – Din bg. platika. Vezi definitia »

HIDROCÓRĂ adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe, fructe sunt răspândite prin intermediul apei. (< fr. hydrochore) Vezi definitia »

a o pune de mămăligă expr. a se afla / a ajunge într-o situație dificilă / neplăcută; a o păți. Vezi definitia »

BALÍZĂ s.f. Semnal, geamandură care arată locurile primejdioase pentru navigație. ♦ Reper, indicator al poziției unui punct topografic. ♦ Indicator, semnal care arată prezența unui obstacol, a unui accident de teren etc. [< fr. balise]. Vezi definitia »

CONCUPISCÉNȚĂ s. f. înclinare către plăceri senzuale, trupești; luxură. (< fr. concupiscence, lat. concupiscentia) Vezi definitia »