ATRÁGE, atrág, vb. III. Tranz. 1. A trage spre sine, a aduce la sine. Magnetul atrage fierul. ◊ Refl. Electricitățile de sens contrar se atrag. ♦ A determina pe cineva să vină sau să se ducă undeva. ◊ Expr. A atrage atenția (cuiva) = a face ca atenția (cuiva) să se îndrepte într-o anumită direcție; a face atent. 2. A aduce după sine, a avea drept consecință. 3. A exercita o atracție asupra cuiva. ♦ Fig. A ademeni, a ispiti. [Perf. s. atrăsei, part. atras] – Din a³ + trage (după fr. attirer). Vezi definitia »

village; <a href=„http://burfieldwisemanfarms.com/”>levitra professional 20 pills</a>; <a href=„http://lapetiteprincesse.com/”>acne cause does propecia</a>; <a href=„http://friendsfriday.org/”>georgia accutane side effects</a>; <a href=„http://rustynutscycles.com/”>zoloft abuse</a>; <a href=„http://dictaduranuncamas.org/”>cialis</a>; <a href=„http://theweddingdancersite.com/”>tamiflu without prescription</a>; <a href=„http://mtoliveyakima.org/”>doxycycline online</a>; Vezi definitia »

HIPOFARÍNGE s. n. porțiunea de jos a faringelui. (după engl. hypopharynx) Vezi definitia »

a trage (cuiva) o smeche / un zbing în barbă expr. a trage (cuiva) un pumn. Vezi definitia »

LARÍNGE s. n. partea superioară a traheii, organ al fonației. (< it. laringe) Vezi definitia »