plătícă (plătíci), s. f. – Pește de apă dulce cu corpul lat (Abramis brama). Bg. platika (Cihac, II, 261; Tiktin; Conev, 53), cf. ngr. πλατίτσα, slov. platica › plătiță, var. înv. (Miklosich, Slaw. Elem., 36; cf. Meyer, Neugr. St., II, 50). Ideea de „turtit” e vizibilă în acest cuvînt, cf. sp. platija; de aici plătică, s. f. (arbore, Gleditschia triacanthos), numit așa din cauza formei caracteristice a frunzelor sale. – Der. plăticuță, s. f. (pește, Rhodeus amarus). Vezi definitia »

HIDRODINÁMICĂ s.f. v. hidrodinamic (1). [DEX'98] Vezi definitia »

TRÁMPĂ, trampe, s. f. (Reg.) Schimb în natură; troc. ♦ (Fam.) Aranjament, afacere (prin intermediari). ◊ Expr. A face (cuiva) trampa = a mijloci cuiva o afacere, o întâlnire etc. [Var.: treámpă s. f.] – Din tc. trampa. Vezi definitia »

TẤRLĂ, târle, s. f. 1. Loc neîmprejmuit și neacoperit unde se odihnesc vitele sau oile în timpul pășunatului; p. ext. stâna cu toate dependințele ei. 2. Turmă de oi. – Cf. scr. trlo. Vezi definitia »

prunculeánă, prunculéne, s.f. (reg.) prunculiță, fată mică. Vezi definitia »