DEMONSTRATÍV, -Ă, demonstrativi, -e, adj. 1. Care demonstrează sau servește la o demonstrație; ilustrativ. 2. (Despre gesturi, manifestări etc.) Care exprimă, în mod ostentativ, un sentiment, o părere etc. 3. (În sintagmele) Pronume demonstrativ = pronume care arată locul în timp sau în spațiu al unui obiect față de vorbitor. Adjectiv demonstrativ = adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect. – Din fr. démonstratif, lat. demonstrativus. Vezi definitia »

EXPLETÍV, -Ă adj. (despre un cuvânt, o expresie) lipsit de sens, care nu este necesar. (< fr. explétif, lat. expletivus) Vezi definitia »

INTERPRETATÍV, -Ă adj. care interpretează; de interpretare. (< fr. interprétatif) Vezi definitia »

DISCUSÍV, -Ă adj. 1. care ține de o controversă. 2. (med.) care înlătură, rezolvă acumularea de fluide. (< fr. discussif) Vezi definitia »

PRODUCTÍV, -Ă adj. 1. Care produce (mult), care aduce beneficii. ♦ Bănos, rentabil. 2. (Despre sufixe, prefixe etc.) Care formează multe derivate. ♦ (Despre conjugări) Care se îmbogățește mereu. [Cf. fr. productif]. Vezi definitia »