ORGELÉT s. n. furuncul mic situat la marginea pleoapei; ordeolum; urcior. (< fr. orgelet) Vezi definitia »

AGONOTÉT s.m. Cel care prezida întrecerile atletice la grecii antici. [< gr. agonothetes, cf. fr. agonothète]. Vezi definitia »

BARBÉT s.m. Câine prepelicar, cu părul creț, specializat în vânătoare de baltă. [< fr. barbet]. Vezi definitia »

CLICHÉT s.n. Pârghie de formă specială, oscilantă față de un capăt al ei, având de obicei rolul de a opri mișcarea unor organe de mașină. [Pl. -te, -turi. / < fr. cliquet]. Vezi definitia »

BECHET, com. în jud. Dolj, pe Dunăre; 4.334 loc. (1991). Port fluvial. Fabrică de covoare. Stațiune de cercetări pentru ameliorarea nisipurilor. Vestigii ale ale unei importante așezări rurale romane (sec. 2-3). Vezi definitia »