PRISĂCĂRÍȚĂ, prisăcărițe, s. f. (Rar) Femeie care se ocupă cu prisăcăria. – Prisăcar + suf. -iță. Vezi definitia »

CÂNTĂREÁLĂ s. f. (Rar) Cântărire. – Cântări + suf. -eală. Vezi definitia »

SALBÁNDĂ s.f. (Geol.) Zonă de contact între un filon și roca pe care o străbate. [< fr. salbande, cf. germ. Sahlband]. Vezi definitia »

stavrídă (-de), s. f. – Pește de mare (Trachurus trachurus). Ngr. σταυρίδι, de la σταυρός „cruce” (Candrea). La aceeași familie aparțin stavrofor, s. m. (titlu onorific al clericilor ortodocși), din gr. σταυροφόρος; stavrofilax, s. m. (titlu onorific), din gr. σταυροφύλάξ; stavropighie, s. f. (slujbă cu ocazia instalării unei cruci trimise de patriarh într-un loc în care urmează să se ridice o casă de rugăciuni însăși; actul patriarhal care aprobă construirea sfîntului lăcaș), din gr. σταυροπήγιον. Vezi definitia »

șúncă (-ci), s. f. – Jambon. Germ. Schinken, dial. Schunke (Cihac, II, 397; Borcea 213; Gáldi, Dict., 183), cf. mag. sonka, sunka, sb., cr. šunka. Vezi definitia »