demna cior! expr. (țig., intl.) m-ai trădat! Vezi definitia »

POSESÓR, -OÁRE s. m. f. cel care posedă (1) ceva. (< fr. possesseur, lat. possessor) Vezi definitia »

ogór (ogoáre), s. n. – 1. Țarină, țelină. pîrloagă. – 2. Pămînt cultivabil, arătură. Sl., cf. bg., sb. ugar (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 71), pol. ugór, din sl. ogoreti „a arde (pădurea pentru a obține teren cultivabil)”. – Der. ogorî, vb. (a face ogor). Vezi definitia »

DICTIOFÓR, -Ă adj. (despre organe vegetale) împânzit în formă de rețea; reticulat. (< lat. dictyophorus) Vezi definitia »

BOBINATÓR, -OÁRE, bobinatori, -oare, s. m. și f. Persoană care are profesiunea de a construi și a repara bobine de mașini electrice. – Bobina + suf. -tor (după fr. bobineur). Vezi definitia »