PÓMINĂ s. f. Veste, faimă. ◊ Loc. adj. De pomină = a) vestit, renumit, neuitat; b) strașnic, grozav, extraordinar. ◊ Expr. A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se răspândi vestea în lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar. A se face (sau a ajunge) de pomină = a se face de râs, a se compromite. – Din pomeni (derivat regresiv). Vezi definitia »

STĂRIȘOÁRĂ s. f. v. stăricică. – [DAR] Vezi definitia »

GIGOLÉTĂ s.f. (Franțuzism) Femeie de moravuri ușoare. [< fr. gigolette]. Vezi definitia »

RETICÉNȚĂ, reticențe, s. f. Omisiune voită, trecere sub tăcere a unui lucru care trebuie spus; reținere, rezervă într-o anumită chestiune. ♦ Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupându-și brusc expunerea, trece la altă idee, lăsând numai să se înțeleagă ceea ce a voit să spună. – Din fr. réticence, lat. reticentia. Vezi definitia »

CANONEÁLĂ, canoneli, s. f. (Pop.) Caznă, trudă, chin – Canoni + suf. -eală. Vezi definitia »