PARAGENÉZĂ s. f. 1. (biol.) deviație experimentală a creșterii prin modificarea expresiei unei gene sau a oricărui fenomen care are loc în cromozom. 2. formarea în aceeași epocă și în aceleași condiții a mai multor minerale asociate. ◊ asocație de minerale în aceste condiții. (< fr. paragenèse) Vezi definitia »

BOTRIOMICÓZĂ s. f. boală infecțioasă, frecventă la cai și la om, caracterizată prin formarea unor tumori numite impropriu botriomicoame. (< fr. botryomycose) Vezi definitia »

TRĂSNITÚRĂ, trăsnituri, s. f. Zgomot produs de trăsnet; bubuitură. – Trăsni¹ + suf. -tură. Vezi definitia »

ACROGENÉZĂ s. f. 1. formație apicală. 2. creștere în lungime la vârful organelor vegetale. (< fr. acrogenèse) Vezi definitia »

BĂLTOÁCĂ, băltoace, s. f. Baltă mică, murdară și mocirloasă; bălăștioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac. ♦ Cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă. [Var.: băltoágă s. f.] – Baltă + suf. -oacă. Vezi definitia »