COMISÁR¹ s.m. 1. Ofițer de poliție, șef al unui comisariat sau al unui birou de poliție. 2. Delegat, împuternicit (într-o funcție, într-un rang etc.). [Cf. fr. commissaire, it. commissario, lat.med. commissarius]. Vezi definitia »

FAGOCITÁR, -Ă adj. referitor la fagocite, la fagocitoză. (< fr. phagocitaire) Vezi definitia »

CELULÁR, -Ă adj. De natura celulei; format din celule. ♦ Regim celular = regim special în închisori, constând în izolarea severă a deținuților în celule individuale. [Cf. fr. cellulaire]. Vezi definitia »

var s. n. – Oxid de calciu. – Megl. var. Sl. varŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 448; Conev 79), de la variti „a coace”, cf. bg., rus. var, pol. var. – Der. vărar, s. m. (muncitor care lucrează cu var; vînzător de var); vărărie, s. f. (loc cu var); varniță, s. f. (loc cu var, cuptor de var), din sl. varĭnica, cf. bg. varnica; vărnicer, s. m. (vărar); văros, adj. (cu var, cu aspect de var); vărui, vb. (a da cu var); văruială, s. f. (văruit; apă de var). Vezi definitia »

BOSCHETÁR, -Ă, boschetari, -e s. m. și f. Persoană fără adăpost, care doarme prin parcuri; vagabond. ◊ (Peior.) Persoană cu apucături dubioase. – Din boschet + suf. -ar. Vezi definitia »