SFÂRNÁR, sfârnari, s. m. (Rar) Negustor (de vite). – Et. nec. Vezi definitia »

sachelár (sachelári), s. m. – Inspector ecleziastic al mănăstirilor. – Var. înv. sachelariu. Mgr. σαϰελλάριος, din lat. sacellum (Cihac, II, 693), cf. sl. sakelariĭ. Vezi definitia »

ITINERÁR s.n. Drumul pe care se desfășoară o călătorie. ♦ Planul de drum al unui vehicul, cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. [Cf. fr. itinéraire, lat. itinerarium < iter – drum]. Vezi definitia »

POLISOÁR, polisoare, s. n. (Rar) Instrument de lustruit unghiile. – Din fr. polissoir. Vezi definitia »

SEMICENTENÁR s.n. Jumătatea unui centenar; împlinirea a cincizeci de ani de la producerea unui eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. [< semi- + centenar]. Vezi definitia »