ÎMPREJMUÍT¹ s. n. Faptul de a împrejmui; împrejmuire (1). – V. împrejmui. Vezi definitia »

BĂLĂCÍT s. n. Bălăcire. – V. bălăci. Vezi definitia »

vărzuit, -ă, vărzuiți, -te adj. (tox.) care consumă narcotice în cantități mari, dependent de droguri. Vezi definitia »

SCURTCIRCUÍT s.n. Legătură electrică cu rezistență aproape nulă stabilită între două puncte ale unui circuit electric între care există o diferență de potențial. [Pron. -cu-it. / < scurt + circuit, după fr. courtcircuit]. Vezi definitia »

psimít s.n. (înv.) praf obținut prin pisarea varului sau a tencuielii de pe pereți, întrebuințat în picturile murale; ceruză. Vezi definitia »