SUBREGIÚNE s. f. subdiviziune a unei regiuni geografice. (< engl. subregion) Vezi definitia »

SUBDIVIZIÚNE s. f. parte obținută prin împărțirea unei părți dintr-un tot deja împărțit; subîmpărțire. ◊ (geol.) unitate de timp corespunzătoare unei etape din istoria Pământului: era, perioada, epoca, etajul. (< fr. subdivision) Vezi definitia »

FÍNE s. n. (Livr.) Sfârșit. ◊ Loc. adv. În fine = a) în sfârșit; b) în concluzie. – Din it. fine, fr. fin, enfin. Vezi definitia »

PREPARAȚIÚNE s. f. v. preparație. Vezi definitia »

ELOCUȚIÚNE s.f. 1. Fel de exprimare a ideilor, a gândurilor. ♦ (Ret.) Alegerea și dispunerea cuvintelor într-un discurs. 2. Parte a retoricii care tratează problemele de stil. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. elocutio, fr. élocution]. Vezi definitia »