ZINNWALDÍT s.n. Silicat natural de litiu, potasiu și fier. [< fr. zinnwaldite, cf. Zinnwald – localitate din Munții Metalici – Saxonia]. {cuvânt-titlu ortografiat greșit în DN – zinwaldit – în loc de zinnwaldit – tavi} Vezi definitia »

izumít (-tă), adj. – Uimit, uluit. Sl. izumiti „a înnebuni” (DAR). Sec. XVII, înv.; împrumut literar. Vezi definitia »

SĂRĂDÍT, -Ă adj. v. sărăduit. Vezi definitia »

scorțít, -ă, adj. (înv. și reg.) întărit, uscat, bătătorit. Vezi definitia »

PĂRĂSÍT, -Ă, părăsiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Lăsat singur; abandonat. 2. (Despre localități, ținuturi, case etc.) Care a ajuns în stare de paragină, neîngrijit (fiind nelocuit); p. ext. izolat, singuratic; nepopulat, pustiu. 3. (Despre obiecte, obiceiuri etc.) Care a încetat de a mai fi folosit, care nu se mai întrebuințează; p. ext. neglijat, uitat. – V. părăsi. Vezi definitia »