ABIOLOGÍE s. f. Disciplină care are ca obiect studierea elementelor lipsite de viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiologie. Vezi definitia »

ROENTGENTERAPÍE s.f. Terapie cu raze roentgen; radioterapie. [Gen. -iei. / cf. fr. röntgenthérapie, germ. Röntgentherapie]. Vezi definitia »

GRÚIE s. f. 1. macara la încărcarea și descărcarea navelor. 2. (cinem.) suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. (< fr. grue) Vezi definitia »

GELOZÍE s. f. 1. sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită este necredincioasă. 2. invidie. (< it. gelosia) Vezi definitia »

OCEANOGRAFÍE s. f. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul fenomenelor fizice și chimice din oceane și din mări și al reliefului și structurii fundului oceanelor și al mărilor; oceanologie. ♦ Știință care se ocupă cu studiul influenței mediului marin asupra florei și a faunei marine de la diferite adâncimi. – Din fr. océanographie. Vezi definitia »