AUTODECLANȘÁRE, autodeclanșări, s. f. Acțiunea de a se autodeclanșa. [Pr.: a-u-]. – V. autodeclanșa. Vezi definitia »

DURUÍRE, duruiri, s. f. Acțiunea de a durui și rezultatul ei. – V. durui. Vezi definitia »

UTILIZÁRE, utilizări, s. f. Faptul de a utiliza. – V. utiliza. Vezi definitia »

AUTODIRIJÁRE s. f. dirijare a unei rachete, a unui avion cu ajutorul unor aparate și dispozitive instalate la bord. (< auto² + dirijare) Vezi definitia »

SUBCLASIFICÁRE s. f. clasificare secundară, făcută după o alta, în baza aceluiași criteriu. (după fr. sous-classification) Vezi definitia »