Definita cuvantului prosector
PROSECTÓR, prosectori, s. m. (Med.) 1. Persoană specializată în efectuarea disecțiilor și a autopsiilor. 2. Persoană însărcinată să prepare piesele anatomice necesare la cursul unui profesor la facultatea de medicină. [Acc. și: proséctor] – Din lat. prosector, fr. prosecteur, germ. Prosektor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prosector
BĂNUITÓR, -OÁRE, bănuitori, -oare, adj. Care bănuiește; care este înclinat (în mod exagerat) spre bănuială; neîncrezător. ♦ Gelos. – Din bănui + suf. -(i)tor. Vezi definitia »
STERILIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor specializat în operația de sterilizare. [<steriliza + -tor]. Vezi definitia »
SIFONOFÓR, sifonofore, s. n. (La pl.) Ordin de animale celenterate care au un sifon (5) ca mijloc de locomoție (Siphonophora); (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. siphonophores. Vezi definitia »
CENTRALIZATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Situație) care centralizează. [Cf. fr. centralisateur]. Vezi definitia »
BOBINATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care execută bobinări și reparații de bobine sau înfășurări electrice. II. s. f. mașină de bobinat. II. s. n. (cinem.) mecanism care asigură rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine. (după fr. baboneur) Vezi definitia »