AMFITEÁTRU s. n. 1. (la greci și la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte și tribune, în timpul jocurilor publice. 2. sală de curs, conferințe cu locurile în plan înclinat sau în trepte. 3. configurație a unor terenuri dispuse în etaje circulare. (< fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron) Vezi definitia »

pístru s. m. – Berbec alb cu pete negre pe cap. Sl. pistrŭ „pestriț”, cf. păstrăv, pestriț. – Der. pistrui (var. pestrui), s. m. (pată mică pe față); pistrui, adj. (pestriț, pătat); pistruiat, adj. (cu pistrui), cuvinte folosite în Munt. și Mold. (ALR, I, 26); pistră, s. f. (Mold., pînză groasă); pistrueț, adj. (pătat, cu pistrui); pistruială, s. f. (varietate); împistrui, vb. (a picta, a orna; a broda; a împodobi; a picta ouăle cu ceară și vopsele), probabil prin confuzia lui pistrui „pestriț” a sl. pistriti „a varia” cu sl. pristroiti „a împodobi”; împistritură, s. f. (pictură; podoabă). Vezi definitia »

NEFELOMÉTRU, nefelometre, s. n. (Chim.) Aparat pentru determinarea concentrației emulsiilor prin metode optice. – Din germ. Nephelometer. Vezi definitia »

GALVANOMÉTRU s.n. Instrument folosit pentru observarea și măsurarea curenților electrici de slabă intensitate; galvanoscop. [< fr. galvanomètre]. Vezi definitia »

POLIÉDRU, poliedre, s. n. (Geom.) Corp solid mărginit de mai multe suprafețe plane poligonale. [Pr.: -li-e-] – Din fr. polyèdre. Vezi definitia »