OFTALMOFACOMÉTRU s. n. instrument cu care se măsoară curbura anterioară a cristalinului. (< engl. ophtalmophacometer) Vezi definitia »

POTENȚIOMÉTRU, potențiometre, s. n. (Fiz.) 1. Aparat pentru divizarea tensiunii electrice. 2. Aparat pentru măsurarea tensiunii electromotoare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. potentiomètre. Vezi definitia »

HELIOMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. [< fr. héliomètre, cf. gr. helios – soare, metron – măsură]. Vezi definitia »

GAZOMÉTRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea cantității de gaz care străbate o conductă. 2. Rezervor pentru înmagazinarea de gaze și de distribuire a lor sub presiune constantă. [< fr. gazomètre]. Vezi definitia »

TAHIMÉTRU s.n. 1. Instrument prevăzut cu un dispozitiv special, care permite determinarea directă a distanței până la punctul vizat prin citire pe o miră așezată în acest punct; stadimetru; taheometru. 2. Instrument pentru determinarea frecvenței mișcărilor unui organ, turației motoarelor etc.; tahometru; celerimetru. ♦ Aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. [< fr. tachymètre]. Vezi definitia »