CROIÁLĂ, croieli, s. f. 1. Felul cum este croită o haină; tăietură, croi¹. 2. Fig. Fel de a fi; caracter. 3. (Înv.) Plan, arhitectură. [Pr.: cro-ia-] – Croi² + suf. -eală. Vezi definitia »

díblă (díble), s. f. – Vioară. – Var. diplă. Sb., slov. dipla „fluier” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Tiktin; Candrea), din ngr. δίπλα (Vasmer, Gr., 53); cf. germ. Diple. După Graur 150, din țig. dibla. – Der. diblar, s. m. (violonist); diblaș, s. m. (violonist). Vezi definitia »

BĂCĂNIOÁRĂ, băcănioare, s. f. Diminutiv al lui băcănie (1). [Pr.: -ni-oa-] – Băcănie + suf. -ioară. Vezi definitia »

CORDELÍNĂ s.f. Frânghiuță folosită în alpinism pentru transportarea de materiale și oameni. [< fr. cordelline]. Vezi definitia »

câșélniță, câșélnițe, s.nf. (reg.) firidă cu două ușițe. Vezi definitia »