Definita cuvantului bonită
BONÍTĂ s.f. Specie de pește din care face parte tonul. [< fr. bonite].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bonită
SPIROCHETÓZĂ s. f. boală infecțioasă (sifilis, febră recurentă etc.) produsă de un spirochet. (< fr. spirochétose) Vezi definitia »
FARANDÓLĂ s. f. vechi dans provensal, cu acompaniament de flaut și tamburină, în mișcare moderată; melodia corespunzătoare. (< fr. farandole) Vezi definitia »
ZERNOÁICĂ s. f. v. zârnoaică. Vezi definitia »
ZIGOFÁZĂ, zigofáze, s.f. (Biol.) Fază în dezvoltarea unui organism între momentul fertilizării și diplofază. (din fr. zygophase) [morf. DOOM] Vezi definitia »
STÍGMĂ1 s. f. 1. organit specializat pentru receptarea excitațiilor luminoase, la protozoare. 2. stigmat (3, 4). (< fr., lat. stigma) Vezi definitia »