EPANÓDĂ s. f. procedeu retoric constând în reluarea unui cuvânt, sau grup de cuvinte la începutul unor unități sintactice; regresiune (6). (< fr. épanode, gr. epanodos) Vezi definitia »

BRONȘÍTĂ s.f. Inflamație a bronhiilor, manifestată în special prin tuse. [< fr. bronchite]. Vezi definitia »

ÎNNĂDITÚRĂ, înnădituri, s. f. Bucată înnădită, nadă; locul unde s-a înnădit. – Înnădi + suf. -tură. Vezi definitia »

LUNÉTĂ, lunete, s. f. 1. Instrument optic alcătuit din mai multe lentile (și prisme) dispuse într-un tub și servind, în astronomie, în topografie, în tehnica militară etc. la observarea obiectelor depărtate. 2. Dispozitiv de sprijinire a pieselor lungi și subțiri, în timpul prelucrării lor la strung. 3. Element arhitectonic de forma unei bolți semicilindrice, folosit de obicei pentru amplasarea unei deschideri sau pentru crearea unui efect decorativ. – Din fr. lunette. Vezi definitia »

-SEÍSTĂ elem. seism²(o)-. Vezi definitia »