Definita cuvantului carență
CARÉNȚĂ s.f. Lipsă; neglijență; deficiență. ◊ Timp de carență = condiție a contractelor de asigurare pe viață, potrivit căreia asiguratul nu beneficiază de nici o despăgubire în caz că moare într-un anumit timp de la contractare. [Cf. it. carenza, fr. carence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu carență
NOBLÉȚĂ s. f. v. noblețe. Vezi definitia »
PSEUDOMORFÓZĂ s.f. Proces de transformare fizică prin care o substanță, suferind o schimbare în structura ei internă, păstrează totuși forma inițială exterioară a cristalelor. [< fr. pseudomorphose]. Vezi definitia »
CHIURÁSĂ s. f. v. cuirasă. Vezi definitia »
OLEÁTĂ, oleate, s. f. Desen executat pe hârtie de calc, pe care sunt trasate detaliile unui teren și cadrul secțiunii topografice la care se referă. [Pr.: -le-a-] – Cf. engl. oiled [paper]. Vezi definitia »
HOLOMORFÓZĂ s. f. (biol.) regenerare completă a unui organ. (< fr. holomorphose) Vezi definitia »