Definita cuvantului cuvetă
CUVÉTĂ s.f. (Geol.) Sinclinal scurt, având lățimea bazei aproape egală cu lungimea, cu un contur aproape circular. ◊ Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului; chiuvetă (2). [< fr. cuvette].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cuvetă
TRĂSURÍCĂ, trăsurici, s. f. Diminutiv al lui trăsură (1); trăsură mică și ușoară (cu două roți). ♦ Cărucior de copii. [Pl. și: trăsurele] – Trăsură + suf. -ică. Vezi definitia »
JÚNCĂ, junci, s. f. Vacă tânără (între doi și trei ani) care nu a avut încă vițel. – Lat. juvenca. Vezi definitia »
FURBÚRĂ, furburi, s. f. Inflamație acută a țesuturilor moi ale copitei, întâlnită în special la cai, în urma unui efort deosebit sau a unei alimentații neraționale. – Din fr. fourbure. Vezi definitia »
PĂNÚȘĂ, pănuși, s. f. Fiecare dintre foile care înfășoară știuletele de porumb. – Pană1 + suf. -ușă. Vezi definitia »
BĂBÚȘCĂ, băbuști, s. f. 1. Băbuță. 2. Nume dat păsărilor cântătoare îmbătrânite, în special sticletelui și scatiului. – Cf. rus. babușka. Vezi definitia »