HEGÍRĂ s.f. eră la mahomedani, datând de la fuga lui Mahomed de la Meca la Medina, în anul 622. (< fr. hégire) Vezi definitia »

ETAJÉRĂ s. f. mobilă compusă din mai multe rafturi care se suprapune și pe care se țin mai ales cărți. (< fr. étagère) Vezi definitia »

STRUCTÚRĂ s. f. I. 1. ansamblu de elemente de construcție solidarizate între ele, care preia toate sarcinile la care este supus acesta și le transmite la fundație. 2. mod de alcătuire internă a unui corp, a unui sistem. ◊ dispoziție relativă a atomilor în molecula unei substanțe. ◊ mod de grupare a moleculelor într-o substanță minerală. 3. mod de așezare a părților corpului animal sau vegetal ori ale țesuturilor. ◊ (psih.) conformație, factură, formație. 4. fel de alcătuire a unei compoziții, a unei opere literare. ♦ ~ gramaticală = mod specific fiecărei limbi de a organiza cuvintele în propoziții și fraze. II. mod de organizare a societății din punct de vedere economic, social, politic și cultural; orânduire. ◊ mod de organizare a oricărei ramuri de producție. (< fr. structure, lat. structura) Vezi definitia »

AUTOȘENÍLĂ, autoșenile, s. f. Autovehicul de transport care are ca organe de rulare șenilele. [Pr.: a-u-] – Din fr. autochenille. Vezi definitia »

CARIÉRĂ² s.f. 1. Profesiune, ocupație. 2. Poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière, cf. it. carriera – drum de care]. Vezi definitia »