JAC [GEAC] s. n. 1. dispozitiv în centralele telefonice care permite, prin intermediul unei fișe, stabilirea legăturii între două linii. 2. dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane sau casetofoane. (< fr., engl. jack) Vezi definitia »

șaștác (-ci), s. m. – Monedă care valora la început șase groși. – Var. șuștac. Mr. șiștac. Sl., cf. bg., sb., slov. šestak (Tiktin); var., din mag. susták (Gáldi, Dict., 159). Vezi definitia »

mâniác, mâniáci, s.m. (înv.) scamator, măscărici. Vezi definitia »

sac, saci s. m. belșug, abundență, cantitate mare. Vezi definitia »

poslovác, poslováci, s.m. (înv.) unealtă de brutărie. Vezi definitia »