PTIALÍSM s. n. Salivație exgerată care apare în unele afecțiuni. [Pr.: pti-a-] – Din fr. ptyalisme. Vezi definitia »

MIMETÍSM s. n. Însușire dobândită de unele animale în cursul selecției naturale, de a avea ori de a lua culoarea sau forma unor obiecte din mediul înconjurător (pentru a se confunda cu acestea și a nu fi recunoscute de dușmani). – Din fr. mimétisme. Vezi definitia »

CATETERÍSM s. n. (Med.) Introducere a unui cateter într-un canal normal sau într-o cavitate a organismului, în scopul stabilirii diagnosticului. – Din fr. cathétérisme. Vezi definitia »

ANATOCÍSM s.n. Capitalizarea dobânzii unei sume împrumutate; dobândă la dobândă. [< fr. anatocisme, cf. lat. anatocismus, gr. anatokismos < tokos – venit]. Vezi definitia »

HILOZOÍSM s.n. (Fil.) Teorie care atribuie viață tuturor lucrurilor din natură, capacitatea de a simți și de a gândi. [Pron. -zo-ism. / < fr. hylozoïsme, cf. gr. hyle – materie, zoe – viață]. Vezi definitia »