Definita cuvantului cominație
COMINÁȚIE s.f. (Lit.) Figură retorică prin care oratorul sau un autor enunță, sub formă de avertisment la adresa auditoriului sau a unui personaj, o nenorocire inevitabilă. [< fr. commination, cf. lat. comminatio – amenințare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cominație
ORTOTROPÍE s. f. însușirea unui corp de a fi ortotropic, ortotropism. (< fr. orthotropique) Vezi definitia »
PASMANTERÍE s. f. ramură a industriei textile care produce panglici, broderii, fireturi etc.; ceaprăzărie. ◊ denumire generică pentru produsele acestei ramuri. (< fr. passementerie) Vezi definitia »
IMAGOLOGÍE s.f. Ramură a psihosociologiei care studiază imaginile pe care popoarele și le fac despre ele însele și despre alte popoare. [Gen. -iei. / cf. fr. imagologie]. Vezi definitia »
PERJERÍE s. f. v. perjărie. Vezi definitia »
STEREOCARTOGRAFÍE s. f. procedeu de întocmire a planurilor și hărților cu ajutorul stereogramelor. (< fr. stéréocartographie) Vezi definitia »