ADVENTÍV, -Ă adj. 1. (biol.; despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză. 2. (despre rădăcini, muguri) dezvoltat întâmplător în alt loc. 3. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal. (< fr. adventif) Vezi definitia »

DIAZOREACTÍV s. m. soluție de alcool și amoniac în diazoreacție. (< fr. diazo-réactif) Vezi definitia »

FUGITÍV, -Ă adj. 1. Care trece rapid, repede; de scurtă durată; trecător. 2. Sumar; superficial; rapid. [Cf. lat. fugitivus, fr. fugitif]. Vezi definitia »

FOTOCONDUCTÍV adj. (În sintagmă) Efect fotoconductiv = fotoconductibilitate. – Din fr. photoconductif. Vezi definitia »

DENOTATÍV, -Ă adj. Sens denotativ = sensul obișnuit al unui cuvânt. ♦ (Despre limbaj) Direct, obișnuit, precis, banal. [< fr. dénotatif]. Vezi definitia »