Definita cuvantului comorație
COMORÁȚIE s.f. Insistență asupra unui punct sau a unei chestiuni deja dezvoltate. ♦ Figură de retorică realizată prin folosirea excesivă a conjuncțiilor coordonatoare „și”, „sau” în propoziție; epimonă. [Gen. -iei, var. comorațiune s.f. / < lat. commoratio, fr. commoration].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comorație
amfimixie s.f.Tip de inmultire in care zigotul se formeaza dupa unirea gametilor de sex contrar.-Din fr,amphmixie. Vezi definitia »
COTIZÁȚIE s. f. sumă fixă stabilită în funcție de venit pe care o plătesc periodic membrii unei organizații, asociații etc.; contribuție bănească la o cheltuială comună. (< fr. cotisation) Vezi definitia »
PROTERANDRÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare a organelor reproducătoare masculine înaintea celor femele la organismele hermafrodite; protandrie. [Gen. -iei. / < fr. protérandrie, cf. gr. proteros – timpuriu, aner – bărbat]. Vezi definitia »
CEREBRASTENÍE s.f. (Med.) Formă de astenie nervoasă, manifestată în special în urma unui surmenaj intelectual. [< fr. cérébrasthénie]. Vezi definitia »
ASINTAXÍE s. f. limbaj lipsit total de structura gramaticală, constând dintr-o succesiune de cuvinte care își păstrează semnificația. (< engl. asyntaxia) Vezi definitia »