Fasie de lemn cu doua fete taiate de ferastrau dar marginile neindreptate Vezi definitia »

CITOCROMÍE s.f. Procedeu rapid de tipar în patru culori, la care forma parțială de negru servește la redarea efectelor de tonuri închise. [Gen. -iei. / < fr. cytochromie, cf. gr. kytos – celulă, chroma – culoare]. Vezi definitia »

astinomíe (astinomíi), s. f. – Poliția urbană din București, creată în timpul ocupației rusești din 1807-12, paralel cu cea numită agie, și condusă de patru boieri de primă categorie; a fost reintrodusă în 1820-1. Ngr. ἀστυνωμία. Vezi definitia »

TROFÍE s.f. Trofism. // -trofie Element secund de compunere savantă cu semnificația „nutriție”, „stare de nutrire”, „creștere”. [Gen. -iei. / cf. fr. trophie, it. trofia]. Vezi definitia »

PANMIELOFTIZÍE s.f. (Med.) Distrugere a celulelor măduvei osoase hematopoietice, care fabrică elementele celulare ale sângelui. [Gen. -iei. / < fr. panmyélophtisie, cf. gr. pas – tot, myelos – măduva osoasă, phthisis – distrugere]. Vezi definitia »